ce inseamna dreptul de abitatie viagera

Ce inseamna dreptul de abitatie viagera

Opreste-te din scroll: dreptul de abitatie viagera inseamna un drept pe viata de a locui intr-un imobil care ramane proprietatea altcuiva. Este o masura de protectie puternica, folosita frecvent in Romania de persoane in varsta, de parinti care isi doneaza casa copiilor, sau de soti care se protejeaza reciproc. In esenta, titularul are voie sa locuiasca pe viata, fara a putea instraina sau inchiria dreptul, iar proprietarul (nuda proprietar) ramane cu proprietatea, dar limitata de acest drept personal nepatrimonial.

Ce inseamna dreptul de abitatie viagera

In termeni simpli, dreptul de abitatie viagera este un dezmembramant al dreptului de proprietate care acorda unei persoane (sau, uneori, unui sot supravietuitor) folosinta locativa a unui imobil pe durata vietii. Spre deosebire de uzufruct, care este mai larg si include dreptul de a culege fructele (de exemplu, chirii), abitatie viagera este un drept strict locativ, personal si netransmisibil. Codul civil roman il recunoaste ca drept distinct, alaturi de uz si uzufruct, iar practica notariala si judiciara l-a transformat intr-un instrument de planificare patrimoniala cu impact social, mai ales intr-o tara in care peste 95% dintre gospodarii locuiesc in imobile detinute in proprietate (seria Eurostat arata ca Romania s-a mentinut in 2023-2024 la peste 95% rata de proprietari, iar in 2025 continua sa fie in topul UE, mult peste media europeana de circa 69-70%).

Semnificatia practica este evidenta: titularul nu risca sa fie evacuat la schimbarea proprietarului, pentru ca dreptul este opozabil tertilor daca este inscris in cartea funciara. De aceea, notarii publici recomanda constitutia si publicitatea acestui drept atunci cand parintii doneaza locuinta copiilor, cand are loc o instrainare cu rezervarea folosintei, sau in aranjamente de tip intretinere. Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) precizeaza in ghidurile sale ca, pentru a produce efecte erga omnes, dreptul trebuie autentificat si notat in cartea funciara administrata de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI).

Elemente-cheie care diferentiaza dreptul de abitatie viagera:

  • Este un drept personal si netransmisibil: nu poate fi cedat, inchiriat sau mostenit; se stinge la decesul titularului.
  • Este limitat la nevoile de locuire ale titularului si, de regula, ale familiei sale convivente, fara a include exploatarea economica a imobilului.
  • Ramane opozabil noului proprietar daca este inscris in cartea funciara, protejand locuirea titularului indiferent de cine cumpara imobilul.
  • Nu confera drept de a percepe chirii; spre deosebire de uzufruct, scopul este locuirea, nu fructificarea.
  • Implica obligatii de intretinere obisnuita (utilitati, cheltuieli curente), pe cand reparatiile mari cad, de regula, in sarcina nuda proprietarului.
  • Poate fi conditionat de respectarea destinatiei locuintei (fara activitati comerciale, fara subinchiriere), clauze uzuale in actele notariale.

Contextul demografic din Romania explica interesul crescut pentru acest instrument: datele curente arata ca ponderea populatiei 65+ se apropie de o cincime din total, iar speranta de viata revine pe tendinta ascendenta dupa socul pandemic. Aceste evolutii, consemnate in seriile INS si Eurostat pentru 2023-2025, fac din abitatie viagera o solutie realista pentru siguranta locativa a seniorilor si pentru echilibrarea intereselor intre generatii.

Definitie practica si locul in arhitectura dreptului civil

Dreptul de abitatie viagera este un drept real principal dezmembrat, de natura personala, care confera titularului posibilitatea de a locui intr-un imobil apartinand altcuiva, pentru toata durata vietii sale. Este clasificat, alaturi de uz si uzufruct, in categoria drepturilor de folosinta asupra bunului altuia, dar are propriul profil: este mai restrans decat uzufructul (care include fructe), mai concret decat uzul (care poate cuprinde si alte utilitati), si este fixat pe ideea de domiciliu si trai cotidian, nu pe exploatare.

Natura sa personala explica de ce nu poate fi cesionat, inchiriat sau supus executarii silite, in principiu. El nu are o valoare patrimoniala separata de persoana titularului, dar produce consecinte patrimoniale indirecte: reduce valoarea de piata a nuda proprietatii si limiteaza puterea de dispozitie a proprietarului pe durata vietii titularului. In practica, evaluatorii imobiliari folosesc curbe actuariale si parametri demografici (varsta, sex, speranta de viata) pentru a estima discountul aplicabil nuda proprietatii atunci cand imobilul este grevat de un astfel de drept. Nu exista o formula unica in lege; se aplica metodologii ale pietei si standarde de evaluare, iar rezultatul depinde de fiecare caz.

In Romania anilor 2024-2025, contextul social si economic explica utilitatea juridica a institutiei. Eurostat confirma constant ca Romania are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuintelor din UE (peste 95%), iar acest lucru inseamna ca deciziile intergenerationale (donatii, vanzari intre rude, contracte de intretinere) au nevoie de supape de protectie pentru seniori. Abitatia viagera actioneaza ca o plasa de siguranta: asigura locuirea pe viata, fara a bloca complet circulatia juridica a imobilelor.

Comparatii utile pentru intelegerea pozitiei sale juridice:

  • Fata de uzufruct: nu include fructele civile (chiriile); scopul este locuirea titularului, nu inchirierea sau exploatarea.
  • Fata de uz: este calibrat specific pe locuire; uzul poate privi folosintele strict necesare ale bunului, nu neaparat locuirea.
  • Fata de servitutile prediale: abitatia viagera nu slujeste un fond dominant; este legata de persoana, nu de un alt imobil.
  • Fata de locatiune (chirie): nu este contractuala si nu e limitata in timp conventional; are caracter viager si opozabilitate reala.
  • Fata de dreptul de superficie sau de ipoteca: nu priveste structura proprietatii sau garantarea unei creante; este un drept de folosinta locativa.
  • Fata de drepturile succesorale: poate coexista cu dreptul de abitatie al sotului supravietuitor prevazut de lege, dar cel conventional se naste prin act juridic.

Institutiile nationale relevante sunt UNNPR (pentru forma autentica si bunele practici notariale) si ANCPI (pentru publicitatea imobiliara). Pe plan european, Eurostat si Comisia Europeana furnizeaza date macro care explica de ce acest tip de drept este tot mai utilizat intr-o populatie in curs de imbatranire. In 2025, dinamica demografica si mentinerea ratei inalte de proprietate raman factori majori in deciziile de planificare patrimoniala.

Cum se constituie si cum se inscrie in cartea funciara

Constituirea dreptului de abitatie viagera se face, de regula, prin inscris autentic notarial, in cadrul unui act translativ sau constitutiv (de exemplu, donatie cu rezervare de abitatie, vanzare cu rezervare de abitatie, partaj, tranzactie, contract de intretinere), sau prin testament, care va fi pus in executare tot prin procedura notariala. De asemenea, poate rezulta din hotarare judecatoreasca, atunci cand instanta il stabileste ca masura de protectie sau in cadrul unui litigiu succesoral. Forma autentica este esentiala pentru inscrierea in cartea funciara, ceea ce ii confera opozabilitate fata de terti.

Procedural, notarul public verifica titlul de proprietate, situatia juridica a imobilului (extras de carte funciara pentru informare), consimtamantul partilor, existenta eventualelor sarcini si capacitatea persoanelor implicate. Dupa autentificare, dosarul merge la ANCPI pentru notarea dreptului de abitatie viagera in cartea funciara. Din acel moment, oricine dobandeste nuda proprietate dobandeste bunul cu sarcina, iar titularul ramane protejat pe toata durata vietii. In practica din 2024-2025, termenele de solutionare la oficiile de cadastru variaza in functie de judet si de tipul de lucrare, dar pentru simple notari de drepturi reale, in foarte multe unitati, termenele curente sunt de la cateva zile lucratoare la cateva saptamani, in functie de flux.

Pasi esentiali si documente uzuale in 2025:

  • Stabilirea exacta a imobilului: act de proprietate, plan cadastral, identificator cadastral, extras CF pentru informare.
  • Determinarea continutului dreptului: imobil intreg sau camere anume, anexe si dependinte, cota-parte din curte, eventuale clauze speciale.
  • Autentificare la notar: redactarea si semnarea actului (donatie, vanzare, intretinere) cu clauza de abitatie viagera sau act separat constitutiv.
  • Calcularea si achitarea onorariului si taxelor aferente: onorariu notarial conform grilei UNNPR aplicabile, taxe de publicitate imobiliara la ANCPI.
  • Depunerea actelor la cartea funciara: cerere tip, actul autentic, dovada platii taxei, eventuale imputerniciri si copii acte de identitate.
  • Ridicarea extrasului CF actualizat: verificarea inscrierii corecte a dreptului de abitatie viagera si a titularului.

In 2025, digitalizarea proceselor ANCPI si utilizarea canalelor electronice pentru solicitarea extraselor CF au simplificat verificarile prealabile. Totusi, pentru constitutia dreptului este in continuare necesara prezenta sau reprezentarea la notar pentru forma autentica. UNNPR publica periodic indrumari privind verificarile de capacitate si consimtamant pentru persoanele varstnice, tocmai pentru a limita litigiile ulterioare. De asemenea, practica recomanda includerea de clauze clare privind acoperirea cheltuielilor curente, folosinta anexelor si regulile de convietuire, mai ales atunci cand nuda proprietar si titularul de abitatie vor locui in acelasi imobil.

Ce poti face cu un drept de abitatie viagera: intindere, limite, obligatii

Abitatia viagera confera titularului dreptul de a locui in imobil si de a folosi partile si anexele necesare vietii in conditii normale, impreuna cu membrii familiei sale care locuiesc cu el. Intinderea concreta se poate defini in act: toata casa/apartamentul, anumite camere, cota-parte din curte, folosinta anexelor (garaj, boxa, pod). In lipsa de precizari, se interpreteaza in favoarea locuirii efective si decente a titularului, nu in sensul unei ocupatii exclusive a intregului imobil, daca acest lucru depaseste nevoile sale si ar afecta disproportionat pe nuda proprietar.

Limitele sunt, in general, urmatoarele: interdictia de a inchiria imobilul sau de a-l folosi in scop comercial, respectarea destinatiei de locuinta, grija fata de imobil ca un bun proprietar, plata cheltuielilor curente generate de folosinta (utilitati, mici reparatii si intretinere). Reparatiile capitale si sarcinile extraordinare raman, de regula, in sarcina nuda proprietarului, daca partile nu au prevazut altfel. Titularul nu poate schimba destinatia spatiului si nu poate aduce modificari structurale fara acord. In caz de abuz de drept sau de folosire contrara clauzelor (de exemplu, subinchiriere repetata ori transformarea spatiului in sediu comercial), nuda proprietar poate solicita in instanta restrangerea sau stingerea dreptului, in functie de gravitatea incalcarii.

In practica anilor 2024-2025, pe fondul costurilor de locuire si al inflatiei la utilitati observate in 2022-2023 si stabilizate ulterior, este frecvent ca actele constitutive sa includa clauze despre cine plateste cheltuielile de intretinere ale asociatiei de proprietari, catre furnizori si pentru reparatii comune. Acolo unde imobilul ramane liber in mare parte, partile pot agrea ca titularul de abitatie are uz preferential asupra unor camere, dar nu blocheaza folosinta rezonabila a altor membri ai familiei. In gospodariile multigenerationale, claritatea acestor clauze previne multe conflicte.

Este important de retinut ca abitatia viagera nu se poate lasa mostenire si nu poate fi ipotecata. De asemenea, nu se confunda cu un contract de intretinere: acesta din urma presupune obligatii personale (ingrijire, hrana, asistenta), pe cand abitatia viagera ofera doar un drept real de locuire. Combinarea lor este posibila in acelasi act, dar fiecare institutie are reguli proprii si consecinte distincte. In toate cazurile, recomandarea este ca partile sa documenteze scris repartizarea cheltuielilor, regulile de acces si eventualul regim al vizitatorilor sau al animalelor de companie, pentru a evita interpretarile divergente.

Efecte asupra nuda proprietarului si tranzactiilor imobiliare

Din perspectiva nuda proprietarului, existenta unui drept de abitatie viagera inseamna ca proprietatea este limitata pe durata vietii titularului. Proprietarul poate vinde, dona sau ipoteca nuda proprietate, dar cu sarcina, iar tertii trebuie informati. Evaluarea de piata a imobilului este, de regula, diminuata in functie de profilul actuarial al titularului (varsta, stare de sanatate, probabilitatea de supravietuire), pentru ca posesorul nu poate prelua folosinta locativa pana la stingerea dreptului. Pe piata din Romania, tranzactiile cu nuda proprietate si rezervare de folosinta au devenit mai vizibile in anii recentsi, odata cu nevoia familiilor de a finanta proiecte, dar a proteja locuirea parintilor.

Institutiile de credit au politici prudentiale: ipotecarea unui imobil grevat de un drept de abitatie viagera poate fi acceptata doar in anumite conditii (de exemplu, daca bancii ii este suficienta valoarea nuda proprietatii ca garantie), iar asigurarile asociate pot reflecta riscul particular. In practica notariala, este uzuala informarea expresa a cumparatorilor despre existenta dreptului si consecintele sale, inclusiv imposibilitatea evacuarii titularului. Pentru evitarea litigiilor, actele includ clauze de notificare si de acces, mai ales daca nuda proprietar locuieste in acelasi imobil.

La nivel macro, datele Eurostat pentru 2023-2025 arata ca Romania continua sa fie tara cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuinte din UE, ceea ce face din dezmembraminte (uzufruct, uz, abitatie) instrumente frecvente in tranzactii familiale. In lipsa unei statistici publice centralizate privind volumul anual de abilitatii viagere, indicatorii auxiliari sunt relevanti: volumele lunare de tranzactii imobiliare raportate de ANCPI arata dinamismul pietei (zeci de mii de tranzactii in fiecare luna), iar structura demografica (aproape 1 din 5 locuitori avand 65+ ani) sugereaza cerere sustinuta pentru aranjamente care asigura locuirea pe viata. In 2025, multe birouri notariale evidentiaza in comunicari publice interesul crescut pentru combinatii flexibile: vanzare + rezervare de abitatie, donatie + intretinere + abitatie, testament + abitatie conditionata.

Fiscal, impozitele pe proprietate raman in sarcina proprietarului, nu a titularului de abitatie, cu exceptia situatiilor in care partile stipuleaza altfel pentru cheltuieli curente. In plus, nuda proprietar trebuie sa fie constient ca nu poate folosi locuinta in mod care sa afecteze dreptul de locuire al titularului, altminteri risca sanctiuni si reparatii pe cale judiciara. Pentru tranzactii ulterioare, consultarea unui evaluator autorizat este recomandata pentru a stabili pretul corect care reflecta sarcina abilitatii viagere.

Durata, stingerea si scenarii tipice de incetare

Durata dreptului de abitatie viagera este, cum sugereaza si numele, intreaga viata a titularului. Daca sunt mai multi titulari (de exemplu, ambii soti), partile pot prevedea ca dreptul se stinge pe rand (la decesul fiecaruia), sau ca dreptul supravietuieste pe viata ultimului dintre ei. In practica, formula cea mai des intalnita este rezervarea pe viata ambilor soti, cu supravietuire in favoarea sotului ramas in viata. Interesul social este evident: se protejeaza locuirea familiei in fata evenimentelor neasteptate.

Stingerea poate avea loc prin decesul titularului, prin renuntare expresa in forma autentica, prin confuziune (cand nuda proprietar devine titular al abilitatii, de pilda prin dobandire inversa), prin imposibilitate obiectiva de exercitare (distrugerea imobilului), sau, in cazuri grave, prin hotarare judecatoreasca daca titularul abuzeaza de drept (de exemplu, transforma locuinta in spatiu comercial in pofida interdictiilor, ori subinchiriaza sistematic). O problema practica sensibila este stabilirea conditiilor de restrangere proportionala a dreptului atunci cand convietuirea devine imposibila din culpa uneia dintre parti; aici, instanta apreciaza concret, pe baza probelor.

In 2025, pe fondul discutiei publice despre siguranta locuirii si protectia varstnicilor, specialistii accentueaza faptul ca renuntarea nu trebuie facuta sub presiune si ca notarul are obligatia sa se asigure de consimtamantul liber si neviciat. UNNPR insista in materialele de formare pe diligenta sporita in cauze cu persoane vulnerabile. In plus, practicele moderne recomanda clauze de mediere prealabila a conflictelor: partile se angajeaza sa apeleze la un mediator autorizat inainte de a deschide un proces, tocmai pentru a pastra relatiile de familie si a evita costuri inutile.

Din punct de vedere al asigurarilor si al riscului, distrugerea imobilului (incendiu, cutremur) ridica intrebari despre subrogare si reconstruire. Ca regula, daca imobilul dispare, dispare si folosinta; dar partile pot prevedea in act obligatii de reasigurare ori reconsolidare, sau drepturi de relocare temporara pe cheltuiala nuda proprietarului in anumite limite. In Romania, expunerea la risc seismic este reala, iar politicile publice din 2024-2025 privind reabilitarea cladirilor vulnerabile subliniaza nevoia ca aceste clauze sa fie gandite in prealabil atunci cand se constituie un drept de abitatie viagera in imobile vechi.

Utilizare strategica in familie si succesiuni

Abitatia viagera este adesea folosita in aranjamente familiale pentru a imbina transferul de proprietate cu garantarea locuirii seniorilor. Parintii pot dona locuinta copiilor, rezervandu-si abitatie pe viata; soti care au copii din casnicii anterioare pot fixa echilibrul intre mostenitori si nevoia de locuire a sotului supravietuitor; persoanele singure pot planifica ca o persoana de incredere sa devina nuda proprietar, cu obligatia de a respecta locuinta pe viata. In dreptul succesoral roman, sotul supravietuitor beneficiaza oricum de un drept legal de abitatie temporara in anumite conditii, dar clauza conventionala, clara, pe viata, ofera stabilitate sporita.

In ultimii ani, avand in vedere ca populatia 65+ este in crestere si ca Romania ramane o tara de proprietari, notarii si avocatii raporteaza mai multe cazuri in care abitatia viagera este aleasa in locul uzufructului, pentru a evita discutiile privind chiriile si exploatarea economica. In 2025, consilierea juridica recomanda o evaluare atenta a interactiunii cu rezerva succesorala: donatia cu rezervare de abitatie poate fi supusa reductiunii daca incalca rezerva mostenitorilor rezervatari, dar dreptul de locuire in sine este, de regula, respectat atata timp cat nu s-a urmarit fraudarea drepturilor succesorale.

De asemenea, in familii extinse cu convietuire, abitatia viagera simplifica lucrurile: definirea camerelor, programarea folosintei anexelor si clarificarea cheltuielilor evita dispute. Spre exemplu, cand unul dintre copii primeste nuda proprietate, iar parintele ramane cu abitatie, ceilalti copii inteleg mai clar ce drepturi au sau nu au asupra imobilului. In mediul urban, unde costurile de locuire sunt mai mari, aceasta transparenta sprijina pacea familiala.

Din perspectiva politicilor publice, institutiile interesate de protectia varstnicilor (la nivel international, OMS si Comisia Europeana promoveaza conceptul de aging in place) vad in astfel de instrumente o cale privata prin care familiile pot pastra autonomia seniorilor. Corelat, datele Eurostat din 2023-2025 privind imbatranirea populatiei in UE confirma presiunea pe servicii sociale si pe locuire. In Romania, instrumentul juridic al abilitatii viagere, combinat cu servicii de sprijin la domiciliu, poate reduce riscul de institutionalizare timpurie si costurile aferente pentru gospodarii.

Costuri, acte si pasi concreti la notar si la ANCPI in 2025

Costurile pentru constituirea unui drept de abitatie viagera includ, de obicei, onorariul notarial pentru actul autentic si taxele de publicitate imobiliara la ANCPI. Onorariile notariale sunt stabilite potrivit cadrului normativ aplicabil si practicilor UNNPR, tinand cont de natura actului principal (donatie, vanzare, intretinere) si de complexitate. Taxele catre ANCPI depind de operatiunea de inscriere si sunt prevazute in tarifele oficiale; se achita fie prin notar (ca mandatar), fie direct la oficiul teritorial. Este intelept sa bugetezi si eventuale costuri de evaluare, traduceri legalizate (daca sunt actori straini) si copii legalizate.

In 2025, tot mai multe birouri notariale utilizeaza fluxuri digitale pentru extrasele de carte funciara si pentru programari, dar autentificarea si verificarea identitatii raman procese cu prezenta fizica sau cu reprezentare in baza unei procuri autentice. Termenele ANCPI pentru notarea unui drept sunt, in general, scurte, insa pot varia. Pentru a nu intarzia, este crucial ca dosarul sa fie complet si coerent, iar descrierea dreptului sa fie precisa (ce camere, ce anexe, acces la utilitati si parti comune).

Checklist practic pentru 2025 (acte si verificari):

  • Act de proprietate valabil si intabulare existenta a imobilului in cartea funciara; daca nu este intabulat, se rezolva intai cadastrul si intabularea.
  • Extras CF pentru informare recent, fara interdictii sau sarcini care ar impiedica constituirea (de exemplu, sechestru).
  • Documente de identitate ale partilor, stare civila actualizata (certificat de casatorie/divort, dupa caz), CNP corect.
  • Descriere clara a continutului dreptului de abitatie: intindere, anexe, acces, reguli de convietuire si repartizarea cheltuielilor.
  • Eventuale acorduri ale coproprietarilor sau ale creditorilor ipotecari, daca imobilul este grevat; uneori este necesar consimtamantul acestora.
  • Bugetarea costurilor: onorariu notarial, taxe ANCPI, eventual evaluator si costuri administrative; solicitati o oferta scrisa inainte.

Referinte institutionale: UNNPR publica informari utile despre actele autentice si diligentele notariale, iar ANCPI asigura ghiduri si tarife actualizate pentru operatiunile de publicitate imobiliara. In 2025, ambele institutii continua eforturile de digitalizare si transparenta. Pe fundalul macro, Eurostat confirma mentinerea Romaniei in topul proprietarilor la nivel UE si cresterea continua a segmentului de populatie 65+, ceea ce sugereaza ca cererea pentru aranjamente cu abitatie viagera va ramane cel putin stabila in anii urmatori.

Riscuri, litigii frecvente si bune practici de prevenire

Ca orice aranjament juridic, abitatia viagera poate genera tensiuni daca partile nu clarifica asteptarile si obligatiile concrete. Cele mai frecvente probleme apar din amestecul de relatii familiale si proprietate: cine plateste intretinerea, cine are dreptul sa foloseasca anumite camere, ce se intampla cu animalul de companie, cum se gestioneaza vizitele indelungate ale altor rude, si daca se poate inlocui usa, cheile sau sistemul de interfon. In plus, atunci cand nuda proprietar doreste sa vanda, pot aparea suspiciuni si conflict, mai ales daca nu se comunica transparent cu potentialul cumparator despre existenta dreptului de abitatie.

In practica juridica din 2024-2025, litigiile pe abitatie viagera sunt mai putin numeroase decat cele privind uzufructul sau succesiunile in general, dar ele exista si pot fi costisitoare. Tribunalele analizeaza mai ales buna-credinta a partilor si respectarea destinatiei locuintei. Abuzurile evidente (subinchiriere in serie, transformarea spatiului in birou, obstructionarea accesului nuda proprietarului la partile comune) sunt sanctionate. In sens invers, si incercarile nuda proprietarului de a reduce pe nedrept spatiul titularului sau de a-l impinge sa renunte sunt privite sever. Medierea si clauzele de escaladare a disputelor sunt foarte utile pentru a evita escaladarea.

Riscuri tipice si cum le previi inca din act:

  • Ambiguitatea spatiilor: descrie exact camerele, anexele si partile comune la care titularul are acces; ataseaza planuri, daca este posibil.
  • Cheltuieli neclare: listeaza explicit ce plati revin titularului (utilitati, asociatie) si ce plati revin nuda proprietarului (reparatii capitale).
  • Reguli de convietuire: stabileste reguli pentru vizite, animale de companie, fumat, zgomot; par trivialitati, dar reduc conflictele.
  • Schimbari majore: prevede procedura pentru renovari si pentru accesul meseriasilor; cine decide si cine plateste.
  • Comunicare la tranzactii: obliga nuda proprietarul sa informeze cumparatorii despre existenta dreptului si sa permita vizionari rezonabile.
  • Mecanism de mediere: include o clauza de mediere inainte de instanta si o clauza de notificare cu termene clare.

Din unghiul statistic, Romania in 2025 pastreaza profilul unei societati cu multi proprietari si o pondere in crestere a seniorilor. Aceasta combinatie produce, inevitabil, mai multe aranjamente contractuale in care locuirea pe viata este separata de proprietate. Desi nu exista o statistica nationala publica dedicata numai dreptului de abitatie viagera, indicatorii agregati (rata de proprietate peste 95% conform Eurostat, tranzactii imobiliare lunare raportate de ANCPI la nivel de zeci de mii, cresterea segmentului 65+) sugereaza ca institutia ramane relevanta si practica. Consultarea unui notar public, verificarea cartii funciare si redactarea riguroasa a clauzelor sunt cele mai bune garantii ca dreptul va functiona asa cum partile si-au propus.

Un ultim sfat pragmatic: trateaza abitatia viagera ca pe o piesa dintr-un puzzle mai mare de planificare patrimoniala. In 2025, multe familii combina acest drept cu testamente, procuri de ingrijire, polite de asigurare si contracte de intretinere. Aliniaza-le pe toate intr-un plan coerent, documenteaza-le, comunica-le mostenitorilor si pastreaza-le accesibile. Sprijina-te pe institutiile competente (UNNPR pentru forma autentica, ANCPI pentru publicitate, statistici Eurostat si INS pentru a intelege contextul) si viata de zi cu zi va fi mai predictibila pentru toti cei implicati.